Determinarea rapidă a defectării unui senzor de canal fierbinte se poate face prin trei pași: observarea temperaturilor anormale, fluctuațiile procesului și testarea-la fața locului. Baza de bază pentru judecată este stabilitatea și abaterea preciziei datelor de măsurare a temperaturii:
1. Primul pas: Observați afișarea temperaturii anormale (judecarea inițială în decurs de 1 minut)
|
Anomalii tipice |
Tip de eroare |
|
Afișarea temperaturii: crește brusc până la depășirea cu mult valoarea setată (de exemplu, sare direct de la o valoare setată de 300 de grade la peste 500 de grade) |
Scurtcircuit la senzor sau defectarea sondei |
|
Afișare temperatură: continuu sub temperatura camerei sau fără ieșire de date |
Circuit întrerupt al senzorului, cabluri slabe sau întrerupere a transmisiei semnalului |
|
Curba de temperatură: fluctuații neregulate și mari (interval de fluctuație > ± 10 grade) și nu se modifică odată cu ajustările procesului |
Îmbătrânirea sondei, deteriorarea izolației sau contact slab |
|
Citirea temperaturii: abatere-pe termen lung de la valoarea setată cu mai mult de 15 grade , fără îmbunătățiri după ajustările parametrilor |
Eroare de scădere a sensibilității senzorului |
Sfat rapid: dacă temperatura nu crește după-pornire și canalul fierbinte este efectiv încălzit, se poate determina practic că senzorul este defect și nu are ieșire.
2. Al doilea pas: verificare inversă pe baza defectelor de proces (Confirmare în 5 minute)
Defecțiunea senzorului va duce direct la inexactitatea completă a controlului temperaturii, rezultând următoarele anomalii:
În întregul lot apar fotografii scurte sau bliț, iar ajustarea oricăror parametri ai procesului nu poate îmbunătăți situația;
Încălzirea continuă a canalului fierbinte fără oprire duce în cele din urmă la supraîncălzire și carbonizare a materialului;
Alarme frecvente de peste-temperatură declanșate de regulatorul de temperatură, dar valorile reale ale temperaturii sunt normale. După excluderea altor cauze, aceasta indică defecțiunea senzorului.
3. Al treilea pas: Confirmare rapidă-testării pe site (determinare precisă în 10 minute)
Test de continuitate: După ce alimentarea este oprită, utilizați un multimetru pentru a măsura rezistența senzorului. Un termocuplu de tip K ar trebui să aibă o rezistență de câțiva ohmi până la zeci de ohmi la temperatura camerei. Dacă rezistența este infinită (circuit deschis) sau apropiată de 0 (scurtcircuit), este direct considerată o defecțiune.
Test de încălzire: Încălziți sonda senzorului cu un pistol cu aer cald și observați citirea controlerului de temperatură. Dacă temperatura nu se modifică sau schimbarea este întârziată semnificativ, senzorul a eșuat.
Metoda de comparare și înlocuire: Schimbați senzorul suspectat defect cu un senzor normal în aceeași locație. Dacă anomalia se mișcă cu senzorul, se poate confirma că senzorul este defect.
